Te las acasă, casa mea,
Să nu mă uiți vreodată,
Chiar de mă voi înstrăina,
Păstrează-mă curată.
Rămâi cu bine cer senin
Ce mult eu te-am privit,
Din curtea unde-al meu picior
Pământul a bătătorit.
În lume cât voi colinda,
Colind cu inima-mpăcată,
Că m-am născut acolo unde
Speranța nu a fost uitată.
Iar de mi se va oferi
Să te dau pe-altă lume,
În veci eu nu voi lepăda
Casa cu dulci miresme.