Florile

Se simt florile iubite
Când ploaia le vrea stropite,
Înrourate de cristale,
De pure mărgăritare.

Se simt florile frumoase
Când soarele blând le coase
Pe petale strălucire
Să emane doar iubire.

Se simt florile dorite
Când zâmbete-s oferite
De cei care le zăresc
Şi pe dată le iubesc.

Se simt florile fericite
Pe câmpurile-nverzite
Unde câte-o păsărea
Mai calcă din când iarba.

Se simt florile crăiese
Undeva pe mândre creste
Şi nu vor decât uitare,
Pace şi linişte-n zare.

Minuni

Minuni se-ntâmplă-n orice zi,
Doar lasă-ţi ochii tăi să vadă
Şi ei te vor călăuzi
Spre-o lume ce îţi va fi dragă.

Minune-i tot ce te-nconjoară
Şi îţi dă zâmbetul pe faţă,
E ceea ce în inimioară
Aduce-o rază de speranţă.

Minuni sunt raza soarelui,
Ce-ţi sărută obrajii tăi
Şi frumuseţea cerului
Ce se scaldă în ochii tăi.

Minuni sunt glăsuirea ta
Şi bătaia ce-o ai în piept,
Cu ele două poţi pleca
Să-ţi croieşti drum curat şi drept.

Minune-i faptul că respiri
Şi că trăieşti pe-acest pământ;
Minune-i faptul că încerci
Să fii al Domnului fiu blând.

Minune eşti tu, dragul meu,
Om bun ce-mi aduci bucurie,
Creaţia lui Dumnezeu,
Să ai parte de mântuire!