Moștenirea vieții

Moștenim din lumea asta
Palate și-mpărății,
Toate cu drag adunate,
În adâncul inimii,
De părinți pentru copii.

Moștenim din lumea asta
Taina dragostei curate,
Floare albă nepătată,
Doar de mamă mângâiată.

Moștenim din lumea asta
Doruri pentru înflorire
În lacrimi de fericire,
Sufletului dăruire.

Moștenim din lumea asta
Voci de povățuitori,
Priviri de oameni ce „nu mor”,
Cântări de îngeri păzitori.

Moștenim din lumea asta
Rugăciunea ce s-a spus
Când ne-am născut, ne-am botezat,
Când greul ne-a acaparat,
Când chipul ni s-a bucurat.

Amintirea întâlnirii

Te-am găsit în nesfârşita
Lume-a veacului ascuns
Şi-am gustat din necuprinsa
Dragoste a acestui pământ.

Te-am văzut întâia oară
Unde nopţile au stele
Cu care pe inimioară
Pun poveşti scrise de ele.

Te-am atins firav pe deget,
Să te simt, înger frumos,
Şi am început să cuget:
„Ce dar scump mi-a dat Hristos!”

Te-am iubit şi te iubesc,
Iar în viitor vom fi
Două flori ce înfloresc
Şi tandru se vor privi!

Darul Primăverii

Scutură, Doamne, din miresmele primăverii și în inima noastră,
Încărcată de grele-ncercări și-ajut-o să renască,
Să fie ce n-a fost, să emane iubire
Și pe cărările vieții să fie cu Tine.

Adu, Doamne, în sufletul nostru din roua dimineții
Câteva picături, curățitoare-ale vieții,
Câteva lacrimi pure, de pe iarbă culese,
Rugăciuni din inimă, sufletului să-i țese.

O, Doamne, florile primăverii Tale să ne fie
Spre curăție a minții, spre bucurie,
Spre buna gândire și vorbire de bine;
Ajută-ne, Doamne, să nu ne mai depărtăm de Tine!

Pomii, Doamne, când îți vor înflori,
Să fim în Post bine, cuminți și smeriți,
Să-Ți așteptăm Învierea, cu inima-n rugăciune,
Cu sufletul cald și mintea la Tine!

Dorinţă

M-aş urca în piept la tine,
Să-mi fac casă, să trăiesc;
Să simt inima în mine
Liniştită, căci iubesc.

Mi-ar fi bine să am parte
De ochii tăi tot mereu,
Şi să fiu noapte de noapte
Lângă tine, dragul meu.

M-ai culege dintre raze,
Dintre stele, de visez;
Mi-ai da lin braţele tale,
În dragoste să m-aşez.

Ştiu că Domnul ne veghează,
Ne ajută să trăim,
Îngerii lui sunt de pază
Şi ne-nvaţă să iubim.

Mi-aş dori tot ce-i frumos
Pentru sufletul tău bun,
Mi-aş dori Iisus Hristos
Să ne-ndrume pe-al Său drum.

Venirea primăverii

Vestitori ai primăverii,
Ghioceii mei iubiți,
Inima mi-o înfloriți
Cu lumina revederii.

Primavara a sosit,
Verdele prinde amploare,
E-așa pace și splendoare
În sufletele ce-au iubit.

Toporași și viorele,
Ghiocei, zambile multe
Aduc calde zâmbete,
Îmbrățișări și dragoste.

Miroase a primăvară,
Păsările ciripesc,
E un timp ce îl iubesc,
Un sentiment ce mă-nconjoară.

Primăvară cu mult bine
Să avem în acest an,
Să emanăm bucurie;
Sănătate, la mulți ani!

Poetul

PoetulCâtă grijă ai tu, Doamne,
De poeţii tăi iubiţi,
De le dai cu duh pe buze
Să scrie neasemuit!

Ei scriu de stele şi ger,
De speranţă şi iubire;
Scriu de păsări de pe cer,
Ce te-ndeamnă la sfinţire.

Iubire le ţeşi în inimi,
Să scrie fără-ncetare
De dragoste, dor şi jale,
De iertare şi-mpăcare.

Coloritu-n dans de fluturi
Şi parfum de multe flori,
Astea inspiră poetul
De-atâtea şi-atâtea ori.

Încheie anul

Iarna

Încheie anul, tu creştine,
Cu gânduri bune şi frumoase,
Fii bucuros c-ai luat cu tine,
Din anul ce-a trecut, foloase.

Tu spală-ţi faţa şi te-nchină,
Te roagă, mulţumind nespus
Că-n anul ce tocmai se-ncheie
Multe ţi-a dat Domnul Iisus.

Mergi şi aprinde-o lumânare,
Aprinde-ţi candela iubirii
Şi fă făgăduinţă mare
C-o să iei drumul mântuirii.

Mergi drept pe drumul tău, creştine,
Fii bun, fii un om curajos,
Pentru că mereu lângă tine
E El, e Iisus Hristos!

Feminitate

Să ştii să ţii flacăra dragostei aprinsă:
Când eşti cu soţul tău să îi vorbeşti,
Cu zâmbetul să-i faci inima bună,
În ochii tăi să vadă că-l iubeşti.

Ai mrejele iubirii în mâinile tale,
Fă-te plăcută când el te priveşte,
Acoperă-i obrajii cu buzele tale,
Să simtă că îi place ce iubeşte.

Să fii aşa cum vrei să fii în lume,
La braţ cu soţul tău, tu eşti crăiasă!
Orice s-ar spune, adună vorbe bune,
Căci de oriunde, vă-ntoarceţi acasă!

Veșnicia în iubire

Veșnicia în iubire
Chiar există pe pământ,
Am văzut-o în iubirea
Celor mai frumoși părinți.

Ani la rând, cu bucurie,
Inima și-au îmbrăcat
Și-așa a vieții magie
Au început și-au gustat.

N-au găbit pasul deloc,
Fiindcă, răbdare mereu,
Au avut în orice loc,
Cum i-a-nvățat Dumnezeu.

Așa copii și-au crescut
În pace și bucurie
Și din toate, cel mai mult,
Credința au vrut să fie.

Au dus la prunci ce-i frumos,
Plimbându-i pe unde-acasă,
Înseamnă unde-i Hristos
Și toți cei iubiți la masă.