Etichetă: dragoste

Moștenirea vieții

Moștenim din lumea asta
Palate și-mpărății,
Toate cu drag adunate,
În adâncul inimii,
De părinți pentru copii.

Moștenim din lumea asta
Taina dragostei curate,
Floare albă nepătată,
Doar de mamă mângâiată.

Moștenim din lumea asta
Doruri pentru înflorire
În lacrimi de fericire,
Sufletului dăruire.

Moștenim din lumea asta
Voci de povățuitori,
Priviri de oameni ce „nu mor”,
Cântări de îngeri păzitori.

Moștenim din lumea asta
Rugăciunea ce s-a spus
Când ne-am născut, ne-am botezat,
Când greul ne-a acaparat,
Când chipul ni s-a bucurat.

Amintirea întâlnirii

Te-am găsit în nesfârşita
Lume-a veacului ascuns
Şi-am gustat din necuprinsa
Dragoste a acestui pământ.

Te-am văzut întâia oară
Unde nopţile au stele
Cu care pe inimioară
Pun poveşti scrise de ele.

Te-am atins firav pe deget,
Să te simt, înger frumos,
Şi am început să cuget:
„Ce dar scump mi-a dat Hristos!”

Te-am iubit şi te iubesc,
Iar în viitor vom fi
Două flori ce înfloresc
Şi tandru se vor privi!

Dorinţă

M-aş urca în piept la tine,
Să-mi fac casă, să trăiesc;
Să simt inima în mine
Liniştită, căci iubesc.

Mi-ar fi bine să am parte
De ochii tăi tot mereu,
Şi să fiu noapte de noapte
Lângă tine, dragul meu.

M-ai culege dintre raze,
Dintre stele, de visez;
Mi-ai da lin braţele tale,
În dragoste să m-aşez.

Ştiu că Domnul ne veghează,
Ne ajută să trăim,
Îngerii lui sunt de pază
Şi ne-nvaţă să iubim.

Mi-aş dori tot ce-i frumos
Pentru sufletul tău bun,
Mi-aş dori Iisus Hristos
Să ne-ndrume pe-al Său drum.

Poetul

PoetulCâtă grijă ai tu, Doamne,
De poeţii tăi iubiţi,
De le dai cu duh pe buze
Să scrie neasemuit!

Ei scriu de stele şi ger,
De speranţă şi iubire;
Scriu de păsări de pe cer,
Ce te-ndeamnă la sfinţire.

Iubire le ţeşi în inimi,
Să scrie fără-ncetare
De dragoste, dor şi jale,
De iertare şi-mpăcare.

Coloritu-n dans de fluturi
Şi parfum de multe flori,
Astea inspiră poetul
De-atâtea şi-atâtea ori.

Feminitate

Să ştii să ţii flacăra dragostei aprinsă:
Când eşti cu soţul tău să îi vorbeşti,
Cu zâmbetul să-i faci inima bună,
În ochii tăi să vadă că-l iubeşti.

Ai mrejele iubirii în mâinile tale,
Fă-te plăcută când el te priveşte,
Acoperă-i obrajii cu buzele tale,
Să simtă că îi place ce iubeşte.

Să fii aşa cum vrei să fii în lume,
La braţ cu soţul tău, tu eşti crăiasă!
Orice s-ar spune, adună vorbe bune,
Căci de oriunde, vă-ntoarceţi acasă!

În copilărie

Să ai suflet de copil
Încălzit de bucurie,
Fie-ţi viaţa cer senin,
Copile-n copilărie!

Să-ţi trăieşti fiece ceas
Zâmbind şi-ascultând de El,
Culege-ţi oricând în dar
Stropi de dragoste din cer!

Să te uiţi la ce e verde,
Să aduni ce e frumos
Şi, cu drag, tu te încrede
Domnului Iisus Hristos!

Să te bucuri, copilaş,
Mic sau mare, cum oi fi
Şi iubire tu sa laşi
Oricând, pe unde-oi păşi!

Unde-ţi mai găseşti în lume

Unde-ţi mai găseşti în lume,
Calmul, liniştea-n iubire
Când şi-ntre patru pereţi
Te sufoci de-atâta tine?

Ai mai vrea să fii odată
Fără griji, cu nepăsare
Şi-ai mai vrea să porţi în tine
Dragoste curăţitoare.

Unde-ţi mai găseşti în lume
Libertatea de-a fi tu,
De-a avea priviri senine
Ca ale unui născut?

Ce să fac şi und’ să-ntreb
Dacă nu fiinţa mea,
Unde se simte mai bine
Şi cu cine-ar vrea să stea?!

Să te muţi pe-un fir de iarbă
Ce stă-n curtea mănăstirii,
Dacă vrei să bagi de seamă
Noaptea-n liniştea iubirii!

Să miroşi o floricică
De pe marginea aleii
Şi-o să vezi că, fără frică,
Te-oi vedea-n mijlocul verii!

Fie-ţi inima iubire!
Fie-ţi sufletul senin!
Dumnezeu fie cu tine,
Omule cu chip divin!

Iubire

Constat că cel mai frumos mod de a arăta iubirea este în fapt a arăta prețuirea…bucuria emanată de trăiri, îmbrățișări, gânduri bune, fapte frumoase, clipe și momente remarcabile petrecute lângă persoana iubită.
Este o mare binecuvântare să ai cui să-ți arăți dragostea, indiferent de modul plăcut și frumos în care o faci.

Iarna cu tine

Dragoste, lumină sfântă,
Îngerii în cer cuvântă,
Timpul zboară peste noi
Şi ne poartă pe-amândoi
Peste cetini mari de brad
Unde nouă ne e drag,
Prin nămeţii de zăpadă
Unde este o livadă
Îmbrăcată-n promoroacă
Şi unde copii se joacă.
Ne-om juca şi noi ca ei,
Chiar de suntem măricei,
Fiindcă neaua ne primeşte
Şi pe noi doi ne iubeşte
Când ne vede că zâmbim
Şi frumos ne veselim
De tot ce ne înconjoară
Şi de mândra zăpejoară.
Azi facem om de zăpadă,
Fiindcă neaua ne e dragă,
Însă mâine vom avea
Pui de om alăturea
Pentru care noi mereu,
Ne-om ruga lui Dumnezeu.

Noi

 

Inima mea şi a ta,
Unite-n vers de fulgi de nea,
Se joacă-ades cu cetina
Unui brad.

E de nestins focul din noi,
Pentru că mergem pe drum doi
Şi ne privim din când în când
Surâzând.

Eu te alint, tu îmi zâmbeşti,
Şi peste-obrajii noştri reci
Curg lacrimi calde de la soare,
Timid de-mbietoare.

Acolo sus e Dumnezeu,
Aici, în jos, tot El mereu
Şi ne ţine la Sânul Său,
Al nostru Dumnezeu.